Într-o perioadă în care securitatea cibernetică devine un subiect de actualitate, multe instituții publice sunt expuse riscului de a fi victime ale fraudelor online. Recent, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a publicat un comunicat care a stârnit o serie de reacții și neliniști printre profesioniștii din domeniu. Comunicatul, intitulat „Fraudă în numele CECCAR: Site-uri clonă și conturi false pe social media folosesc ilegal imaginea instituției”, descrie un fenomen alarmant, în care diverse site-uri clonă și conturi false ar utiliza ilegal numele și sigla CECCAR. Scopul acestui comunicat, potrivit conducerii CECCAR, ar fi informarea publicului despre pericolele cibernetice și protejarea imaginii instituției.
Pe de o parte, comunicatul CECCAR încearcă să atragă atenția asupra unor posibile fraude cibernetice, comparându-le cu atacuri similare care au avut loc în alte instituții publice de renume, cum ar fi Serviciul Român de Informații (SRI) sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Pe de altă parte, cei din conducerea Corpului afirmă că vor să protejeze reputația instituției și să prevină orice confuzie care ar putea apărea din cauza site-urilor false și a conturilor neautorizate de pe rețelele sociale. În acest sens, sunt oferite recomandări pentru cetățeni de a se informa doar prin canalele oficiale ale instituției.
Totuși, în spatele acestor avertismente și declarații alarmante se ascunde o realitate puțin mai complexă. Dacă privim atent la conținutul acestui comunicat, putem observa o serie de contradicții și generalizări care nu sunt susținute de fapte clare și concrete. În fapt, conducerea CECCAR vorbește despre o „fraudă” de amploare fără a prezenta dovezi palpabile care să justifice aceste acuzații. În schimb, pare că instituția încearcă să abată atenția presei de la o dispută internă care are mai multe implicații decât ar avea atacurile cibernetice.
Manipularea informațiilor: De ce nu se susține ce spune conducerea CECCAR
În comunicatul CECCAR se menționează existența unor site-uri și conturi false care folosesc ilegal imaginea instituției, iar această afirmație nu este adevărată, putându-se încadra cu ușurință la capitolul fake news. De fapt, site-uri precum ceccar.net sau ceccar.press nu sunt site-uri clonă, ci inițiative independente ale unor avertizori din cadrul CECCAR. Aceste site-uri nu folosesc sigla oficială a instituției și nu se prezintă ca fiind site-uri oficiale. Ele sunt menite să atragă atenția asupra unor posibile abuzuri și ilegalități din cadrul organizației, iar aceste informații nu sunt pe placul conducerii CECCAR.
Mai mult decât atât, CECCAR nu deține în mod legal marca verbală „CECCAR”, iar în prezent instituția încearcă să o înregistreze cu scopul de a limita utilizarea acesteia în scopuri de informare publică. Astfel, aceasta nu este o situație de fraudă cibernetică, ci o dispută internă legată de controlul informației și de transparența deciziilor luate de conducere.
În mod evident, comparațiile cu fraudele cibernetice de la SRI sau ANAF sunt exagerate și nu reflectă realitatea situației din cadrul CECCAR. Nu au fost publicate dovezi că ar fi avut loc atacuri informatice, iar „frauda” la care se face referire se limitează, mai degrabă, la o dispută internă legată de legalitatea conducerii instituției. Aceste afirmații sunt folosite mai mult pentru a genera panică și pentru a distrage atenția de la problemele reale.
Interpelarea care pune sub semnul întrebării adevărul din comunicatul CECCAR
În acest context, avertizorii de integritate din cadrul CECCAR au formulat o serie de cereri fundamentale care ar putea ajuta la clarificarea situației și la înlăturarea oricăror dubii legate de veridicitatea informațiilor prezentate de conducerea CECCAR.
Răspunsurile la interpelarea de mai jos sunt importante nu doar pentru membrii instituției, ci și pentru publicul larg, care merită să înțeleagă exact ce se întâmplă în spatele acestor acuzații.
INTERPELARE PUBLICĂ A CONDUCERII CECCAR: ARGUMENTATI CU PROBE COMUNICATUL PRIVIND FALSURILE CU NUME OFICIAL ȘI FAPTUL CĂ CECCAR ESTE ȚINTA UNOR FRAUDE CIBERNETICE
1. Precizați care sunt site-urile clonă, conturile false pe rețelele sociale, și adresele de e-mail
care utilizează în mod abuziv denumirea și/sau logoul CECCAR.
2. Precizați numele expertului independent care a stabilit că fenomenul este similar cu cel
înregistrat similar în cazul altor instituții publice, precum Serviciul Român de Informații (SRI)
sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
3. Precizați care sunt informațiile inexacte, false, care nu reflectă întocmai situația de fapt și
poziția membrilor organismului profesional.
4. Precizați care sunt, “probabil”, alte interese cărora servesc informațiile „inexacte, false, care
nu reflectă întocmai situația de fapt și poziția membrilor organismului profesional”.
5. Precizați documentele care dovedesc tentativele de compromitere a identității instituționale
a CECCAR.
6. Precizați numele expertului independent care a stabilit lista falsurilor cu nume oficial și
faptul că CECCAR este ținta unor fraude cibernetice.
Considerăm că este esențial ca instituțiile publice să ofere comunicări clare, corecte și susținute de dovezi. În cazul CECCAR, este imperativ ca un comunicat ce lansează acuzații extrem de grave să fie însoțit de detalii concrete care să sprijine afirmațiile făcute. Până atunci, întrebările ridicate de avertizori sunt un pas necesar pentru a asigura o înțelegere corectă a situației și pentru a preveni manipularea opiniei publice.