O analiză a situațiilor financiare 2024–2025 arată o organizație care colectează mult peste propriile nevoi declarate, acumulează excedente enorme și transferă resurse semnificative în active imobilizate, posibil inclusiv în imobilizări financiare, fără o explicație publică suficientă privind destinația banilor membrilor.
Recenta publicare a situațiilor financiare ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România pe site-ul Ministerului Finanțelor nu mai poate fi tratată ca o simplă formalitate contabilă. Cifrele indică o disproporție majoră între resursele colectate de la membri și nivelul cheltuielilor efectiv necesare pentru funcționarea organismului profesional.
Într-o organizație profesională de interes public, fără scop patrimonial, excedentul poate fi firesc numai atunci când este temporar, explicat și legat de proiecte clare. Când însă excedentul devine masiv, repetitiv și insuficient explicat, întrebarea nu mai este contabilă, ci instituțională: de ce sunt colectați atât de mulți bani și de ce nu se întorc vizibil către profesie?
Cifrele care nu pot fi ocolite
La 31.12.2025, CECCAR înregistrează un excedent/profit total de 45.908.915 lei, față de 38.018.961 lei în anul 2024, iar raportat la veniturile totale realizate în 2025, excedentul reprezintă peste 51% din veniturile organizației.
Nu este un detaliu tehnic. Este imaginea unei organizații care, în loc să transforme resursele colectate în servicii, proiecte, reprezentare, instruire, sprijin profesional și investiții vizibile pentru membri, acumulează bani într-un ritm care contrazice ideea însăși de organism profesional fără scop patrimonial.
Bugetul pare construit pentru a masca amploarea excedentului
Discrepanța bugetară nu trebuie citită ca simplă eroare de estimare. Când veniturile realizate ajung la 89.545.040 lei, față de 64.174.876 lei prevăzute, iar excedentul/profitul final ajunge la 45.908.915 lei, față de numai 11.261.675 lei planificat, apare o întrebare firească: conducerea nu cunoștea de la început capacitatea reală de colectare sau a prezentat Conferinței Naționale un buget construit convenabil, cu venituri subevaluate și cheltuieli supradimensionate?
Diferențele sunt prea mari pentru a fi tratate ca simple ajustări de execuție: veniturile au depășit bugetul cu 25.370.164 lei, iar excedentul/profitul realizat a reprezentat 407,66% din nivelul prevăzut. În aceste condiții, subevaluarea veniturilor și supradimensionarea cheltuielilor nu mai pot fi privite automat ca simple erori de prognoză, ci ridică suspiciunea unei practici intenționate de prezentare a bugetului într-o formă mai confortabilă pentru aprobare.
Mai grav, excedentul din activitățile fără scop patrimonial a fost de 45.351.124 lei. Cu alte cuvinte, acumularea masivă nu vine dintr-o activitate comercială marginală, ci tocmai din zona care ar trebui să servească direct interesul profesional al membrilor. De aici rezultă suspiciunea centrală: cotizațiile și taxele nu au fost calibrate după nevoile reale ale profesiei, ci după o logică de acumulare financiară.
Cotizațiile și taxele par dimensionate pentru acumulare, nu pentru nevoile reale ale membrilor
Veniturile din activitățile fără scop patrimonial au ajuns în 2025 la 88.312.840 lei, iar rezultatul acestor activități a fost un excedent de 45.351.124 lei, reprezentând aproximativ 51,35% din veniturile fără scop patrimonial.
Dacă băncile ar raporta asemenea rate de acumulare, piața ar vorbi despre profitabilitate excepțională, randamente financiare spectaculoase și o instituție care produce bani într-un ritm greu de ignorat. Dar CECCAR nu este bancă, nu are acționari care așteaptă dividende și nu a fost creat pentru a transforma contribuțiile profesioniștilor în excedente uriașe, neexplicate public.
În lipsa unor explicații complete, ipoteza taxării supradimensionate nu mai poate fi tratată ca simplă nemulțumire a membrilor. Devine o concluzie rezonabilă care rezultă chiar din cifre: se colectează mult prea mult și se acumulează masiv.
Activele imobilizate și întrebarea esențială privind investițiile financiare
Datele bilanțiere comparative 2024–2025 ridică o problemă distinctă și mult mai serioasă. Activele imobilizate cresc de la 144.428.871 lei în 2024 la 241.040.368 lei în 2025, adică o majorare de 96.611.497 lei, respectiv 66,89%. Dacă această creștere se referă, în principal sau în parte, la imobilizări financiare, atunci membrii trebuie să primească explicații clare, nu formule generale.
Întrebările devin implicite: ce investiții financiare au fost efectuate cu banii colectați de la membri? În ce instrumente au fost plasate sumele? Cine a aprobat aceste plasamente? Care sunt randamentele, riscurile, părțile implicate, comisioanele și documentele justificative? Există o politică investițională aprobată și comunicată membrilor sau deciziile se iau într-un circuit intern netransparent?
Într-un organism profesional fără scop patrimonial, plasarea banilor membrilor în investiții financiare nu poate fi tratată ca o simplă operațiune de trezorerie. Membrii trebuie să știe dacă banii lor sunt păstrați pentru proiecte reale ale profesiei sau sunt transformați într-un portofoliu financiar administrat fără o raportare publică suficientă.
În același timp, creanțele cresc de la 3.282.257 lei la 5.381.251 lei, adică plus 63,95%. Această evoluție indică o tensiune evidentă între nivelul obligațiilor impuse membrilor și capacitatea unor membri de a le suporta financiar. Când organizația acumulează excedente uriașe, dar creanțele membrilor cresc, întrebarea privind nivelul cotizațiilor devine inevitabilă.
Președintele CECCAR și Consiliul superior trebuie să explice public
- de ce veniturile realizate în 2025 au depășit cu 25.370.164 lei veniturile bugetate;
- de ce excedentul/profitul realizat a ajuns la 407,66% din excedentul/profitul prevăzut;
- de ce nivelul cotizațiilor și taxelor nu este recalibrat în funcție de nevoile reale ale organizației;
- ce reprezintă concret majorarea cu 96.611.497 lei a activelor imobilizate și dacă aceasta include imobilizări financiare;
- ce investiții financiare au fost efectuate, în baza căror aprobări, cu ce randamente, riscuri, contrapărți, comisioane și documente justificative;
- ce mecanisme reale de control intern, audit, aprobare și raportare publică există pentru administrarea fondurilor colectate de la membri.
Concluzie. Cifrele din situațiile financiare 2024–2025 nu mai permit o lectură comodă. CECCAR apare ca o organizație care strânge sume uriașe, realizează excedente mult peste buget, acumulează capitaluri impresionante și nu oferă membrilor o explicație publică suficientă, clară și verificabilă privind destinația banilor.
Într-o organizație fără scop patrimonial, banii membrilor nu pot fi tratați ca resursă aflată la discreția unei conduceri. Ei trebuie justificați, administrați transparent și întorși către profesie. În caz contrar, excedentul nu mai este dovadă de prudență financiară. Este dovada că membrii au fost taxați peste necesar.
Până la prezentarea unui plan public, detaliat și verificabil privind folosirea acestor acumulări, întrebarea rămâne legitimă și apăsătoare: de ce plătesc membrii atât de mult și unde se duc, de fapt, banii lor?