În 6 noiembrie 2026, reprezentanții avocaților și ai altor profesii vizate de proiectul legislativ B563/2026 s-au întâlnit pentru a discuta modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat și completarea Codului civil. Întâlnirea dintre reprezentanții CECCAR și cei ai UNBR trebuia să ofere clarificări într-o dispută cu implicații pentru exercitarea profesiei contabile.
Robert Aurelian Șova a participat în numele CECCAR, pozând în apărătorul și salvatorul profesioniștilor contabili. Deși avea de apărat interesele acestora prin argumente solide și intervenții precise, schimbul de replici personale și anunțul retragerii au oferit o imagine penibilă a reprezentării CECCAR. Pentru cei care continuă să îi încredințeze lui Șova acest mandat, întâlnirea ridică o problemă de răspundere în fața membrilor.
Profesioniștii contabili aveau nevoie de precizări asupra textului și de garanții pentru exercitarea atribuțiilor lor. O asemenea miză cere pregătire și capacitatea de a susține dialogul inclusiv atunci când interlocutorii devin incomozi.
În cadrul întâlnirii, Șova arată că problema semnalată privește caracterul general al articolului 1. Acesta era punctul care trebuia urmărit: ce formulare este prea largă, ce activități poate afecta și cum trebuie modificată. Acolo se putea obține un rezultat util membrilor CECCAR.
Senatorul Daniel Fenechiu a încercat să explice delimitarea competențelor printr-o analogie din zona agrozootehnică: „Dacă ministrul Agriculturii emite un ordin în care ne explică cum trebuie să fete iepele de prăsilă din nordul Basarabiei sau Bucovinei (…), care e un ordin de ministru, o să pot eu vreodată să vin să spun: Bă, mă duc eu să le explic zootehniștilor sau veterinarilor cum va făta iapa în nordul țării?” O comparație menită să clarifice concepte, nu să jignească.
Ironia ulterioară a senatoarei Nadia-Cosmina Cerva (prezentată ca mediator în cadrul discuției) aprinde însă scânteia care duce la implozia momentului: „Adică să înțeleg că explicațiile juridice nu v-au fost suficiente, vă trebuia exemplul cu iapa ca să înțelegeți, nu?”
Momentul în care explicațiile juridice trebuie simplificate pentru Șova prin „exemplul cu iapa” devine unul jenant pentru reprezentarea CECCAR.
Tocmai într-un asemenea moment se vede valoarea unui reprezentant. El poate cere respectarea cadrului discuției, poate respinge explicit o ironie și poate reveni ferm la textul contestat. Are la dispoziție mijloace prin care să apere simultan demnitatea instituției și interesele celor pe care îi reprezintă.
Șova anunță în schimb: „Noi o să ne retragem”, invocând „asemenea nivel intelectual al discuțiilor”. Problema profesională ajunge astfel în umbra unei confruntări despre nivelul interlocutorilor. Cei care urmăresc dezbaterea sunt puși în situația de a asista la un conflict personal tocmai când aveau nevoie de o discuție precisă despre competențele lor.
Acesta este eșecul de reprezentare. Șova participă la întâlnire în numele unei organizații, iar reacția sa angajează imaginea acelei organizații. Membrii CECCAR nu îi încredințează prestigiul lor pentru a fi consumat în schimburi de replici și gesturi de retragere. Îi cer să obțină clarificări, să susțină amendamente și să apere un punct de vedere profesional până la capăt.
Invitațiile adresate lui Șova de a rămâne și disponibilitatea exprimată de avocatul Traian Briciu pentru clarificarea problemei arată că dialogul putea continua. Problema ridicată este descrisă drept serioasă și rezolvabilă. Reprezentarea CECCAR trebuia să valorifice această deschidere și să readucă în centrul întâlnirii formularea contestată. Un reprezentant este evaluat inclusiv prin capacitatea de a transforma o obiecție într-o clarificare utilă profesiei, într-un climat dificil.
Din perspectiva responsabilității publice, prestația lui Șova este inadecvată funcției de reprezentare. A spune că a făcut de râs CECCAR este o judecată critică asupra felului în care a ales să reprezinte organismul în această întâlnire. Instituția a fost expusă unei confruntări personale tocmai acolo unde trebuiau să conteze autoritatea argumentului și stăpânirea de sine. Nicio funcție, nicio vechime la conducere și nicio susținere internă nu pot transforma un asemenea episod într-o performanță profesională.
Responsabilitatea îi privește și pe cei care acceptă perpetuarea acestei forme de reprezentare. Consiliul Superior și președinții de filiale trebuie să poată explica membrilor ce rezultat concret produce mandatul încredințat lui Șova și de ce consideră că asemenea apariții servesc prestigiului CECCAR. Tăcerea lor lasă profesia să suporte costul unei prestații pe care nu a ales-o fiecare membru în parte.
CECCAR este construit prin munca profesioniștilor care răspund zilnic pentru propriile opinii și documente. Aceștia merită reprezentanți capabili să își stăpânească reacțiile și să susțină cauza profesională într-o sală în care sunt contraziși. Întâlnirea cu reprezentanții UNBR lasă conducerii CECCAR o întrebare directă: cât timp mai trebuie să suporte profesia contabilă consecințele unei reprezentări atât de slabe?
Sursa: CECCAR.NET