Șova Robert Aurelian nu mai are ce căuta în sediul și în centrul de putere al CECCAR, iar Elena Ecaterina Chivu trebuie să explice cum este menținut acest sistem după expirarea legitimității sale
La vârful CECCAR nu mai este vorba despre simple tensiuni interne. Este vorba despre o criză de legalitate. Documentele legale conturează o realitate gravă: Șova Robert Aurelian nu mai deține nicio funcție electivă, dar mecanismul prin care a rămas în centrul puterii a continuat să funcționeze. Iar acest mecanism nu s-a construit singur.
Firul evenimentelor descrie un plan pregătit din timp. Încă din 2021, Șova Robert Aurelian își anunța în cercurile de încredere continuitatea la conducerea Corpului profesional. Apoi, oricine a încercat să conducă efectiv a ieșit din joc. Ștefan Mihu a devenit incomod după ce a vorbit despre reconstrucția din temelii a CECCAR. Alexandru Bunea a devenit incomod după ce a cerut verificări în contabilitatea organizației. În locul unei succesiuni normale, s-a instalat o formulă de control.
În acest punct intră decisiv în scenă Elena Ecaterina Chivu. Nu ca președinte care a condus cu adevărat, ci ca persoana care a asigurat acoperirea formală pentru o putere exercitată în fapt de altcineva. Ea a avut funcția. Șova Robert Aurelian a păstrat centrul de greutate. Ea a semnat. El a rămas prezent zi de zi în biroul destinat președintelui CECCAR. Aici este miezul întregii situații: o conducere din acte și o altă conducere, reală, în spatele actelor.
Elena Ecaterina Chivu a beneficiat direct de această înțelegere: indemnizații consistente, avantaje locative în București și posibilitatea de a-și continua în paralel activitatea în Galați. În același timp, la sediul central a fost prezentă rar, în timp ce Șova Robert Aurelian rămânea omul din biroul președintelui. În jurul acestei formule s-a instalat un climat toxic, cu teamă, amenințări și ostilitate față de cei care puneau întrebări.
Cel mai greu de justificat de către grupul constituit este chiar mandatul Elenei Ecaterina Chivu. Început în aprilie 2023, mandatul merge legal până în aprilie 2027. Cu toate acestea, limitarea lui până în 2026 apare public pe site-ul www.ceccar.ro. Această scurtare a mandatului nu arată a eroare administrativă. Arată a culoar pregătit. Iar candidatura Elenei Ecaterina Chivu la filiala Galați, cu mandat început în aprilie 2026, întărește exact această impresie: funcțiile au început să fie mutate nu după regulă, ci după interesul unui grup.
La fel de gravă este și menținerea lui Șova Robert Aurelian în proximitatea imediată a puterii prin formule care i-au conservat autoritatea, deși mandatul său de membru în Consiliul superior și de vicepreședinte a expirat la 2 aprilie 2026. Păstrarea lui Șova Robert Aurelian pe site-ul CECCAR, ca președinte ales 2026-2030, arată ca o prelungire deliberată a confuziei, pentru ca lipsa de legitimitate să nu devină vizibilă.
De aici înainte, nu mai este vorba doar de imagine. Este vorba de răspundere. Dacă această aparență de legalitate a fost întreținută prin acte, hotărâri, mențiuni oficiale sau reprezentări neconforme cu realitatea, discuția intră direct în zona faptelor grave: fals, uz de fals, inducere în eroare, prejudiciu patrimonial. Iar când fiecare zi petrecută după 3 aprilie 2026 în biroul destinat președintelui și fiecare resursă consumată produc prejudiciu pentru instituție, miza nu mai este doar morală. Devine penală!
Adevărul simplu este acesta: Șova Robert Aurelian nu a ieșit din putere când i s-a terminat legitimitatea. Elena Ecaterina Chivu a făcut posibilă această continuitate. Unul a rămas în centru. Cealaltă a asigurat decorul. Între ei, CECCAR a fost împins într-o zonă în care regula a devenit obstacol, iar instituția a început să semene tot mai mult cu un mecanism de protecție pentru interese de grup. Iar de aici concluzia logică: CECCAR se confruntă cu riscul de a fi fost confiscat. Când un om rămâne la butoane după ce nu mai are dreptul să fie acolo, iar altcineva îi ține locul cald sub acoperire oficială, nu mai vorbim despre conducere. Vorbim despre capturarea unei instituții. Iar dacă nici acum nu se pun actele pe masă, nu se stabilesc răspunderile și nu se rupe acest mecanism, atunci tăcerea nu mai protejează CECCAR. Tăcerea îl îngroapă!
Sursa: https://www.ceccar.net/2026/04/sova-robert-aurelian-nu-mai-are-ce.html